Ce sa vizitezi in Oravita, orasul istoriei si al premierelor

Intr-unul din weekend-urile trecute am fost la Resita, intr-un infotrip la invitatia celor de la #NeverlandPlace alaturi de alti bloggeri, jurnalisti si fotografi. Despre toata aventura noastra v-am scris AICI, iar acum o sa va povestim despre Oravita. Oravita a fost pentru noi surpriza info tripului, nefiind inclusa initial in programul celor 3 zile petrecute in zona. Cum ploaia a incurcat putin planurile organizatorilor, s-au facut ceva schimbari si asa a ajuns si Oravita pe lista locurilor de vazut in regiunea Banatului Montan. Sincere sa fim, daca nu erau cei de la Neverland Place, nu credem ca am fi ales Resita ca destinatie turistica de vazut, iar Oravita nici atat. Nu stim pe cineva care sa vrea sa viziteze Romania si  sa zica “Hmmmm…ce-ar fi sa mergem si la Oravita?” Si din categoria asta am facut si noi parte. Asta pana cand am ajuns acolo.

Orasul in sine nu e cine stie ce, nu e deloc promovat, dar asa cum se intampla cu multe locuri din Romania, are o istorie extrem de interesanta. Si despre asta va povestim si voua. Sunt cateva obiective turistice unice in Romania la Oravita, dar daca mergeti pe cont propriu, nu o sa va bucurati prea tare de ele. Noi am avut cel mai tare ghid, pe domnul Vasile Chetan, care ne-a plimbat pe strazile orasului si ne-a incantat cu povesti si legende de odinioara si asa a facut ca experienta noastra sa fie de neuitat. Nu credem ca am mai fost vreodata atat de fascinate de istoria unui oras, si asta este doar meritul domnuluil ghid.

Dar sa o luam cu inceputul. Cand am ajuns in Banatul Monatan, nu stiam ca o sa descoperim atatea “premiere” pentru Romania. In articolul trecut va spuneam ca la Resita a fost contruita prima locomotiva cu aburi din sud-estul Europei. Ei bine, Oravita se lauda cu mai multe premiere:

• Oravita – Anina este prima cale ferata montana de pe teritoriul romanesc si a doua din Europa, fiind inaugurata in 1863;
• Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” este primul teatru din Romania si prima cladire de teatru din Europa iluminata cu lampi de acetilena. A fost inaugurat in 1817;
• Farmacia Knoblauch este prima farmacie montanista din Romania, deschisa in 1763;
• Monetaria sau Banaria a fost prima monetarie cu instalatii moderne pentru batut bani, fondata in 1814-1815;
• Oravita a avut si prima fabrica de bere din Romania, deschisa in 1718, insa brandul nu mai exista astazi. 

Domnul Vasile Chetan si-a inceput povestea cu trenul ce lega Oravita de Anina, ca doar tocmai ce coborasem si noi dupa o calatorie de doua ore, si ne-a plimbat apoi prin istorie, presarand printre datele istorice si mici povestioare ale vremii. Am aflat in felul asta cate putin si despre cum traiau oamenii atunci, relatiile sociale, si evident, barfele mondene.

• Se pare ca pe vremea aia, calatoria cu trenul era destul de scumpa si nu-si permitea oricine. Feciorii de bani gata le faceau cadou celor mai frumoase domnisoare din zona excursia cu trenul, petrecand asa ore intregi in compania lor, incercand sa le cucereasca.
• Exista un pension in limba franceza condus de maicile ursuline unde fetele invatau bunele maniere, limbi straine si sa cante la diferite instrumente muzicale.
• In fata Bisericii Sfintei Cruci se afla un monument ridicat in 1890 in cinstea Imparatesei Sissi a Austriei. De unde pana unde acest monument? Se pare ca in aceasta zona imparateasa (pe atunci inca printesa) s-a vindecat de tuberculoza.
• Oravita este un oras construit pentru aparare, casele fiind construite una langa alta, pentru a nu te putea ascunde. La fiecare etaj exista un geam scos in afara, numit mai tarziu de localnici „barfitoare”. Ele erau practic niste observatoare, pentru a vedea mai usoar cine-ti bate la usa.
• Stationarea trasurilor cu care se plimbau oamenii bogati era interzisa pe strada principala si trebuiau bagate in curti. Asa au aparut la porti niste ghidaje din piatra care ajutau trasurile sa se pozitioneze pe timp de noapte inauntru. Toate casele din zona au cate doua intrari: o intrare la strada principala si una la strada secundara. Marfurile, materialele de constructie erau bagate prin spate.
• Oravita are o istorie lunga a lojelor masonice. Toate casele care au balcon au fost ale oamenilor care aveau functii de conducere, iar cu cat rangul era mai mare, cu atat balconul era mai impunator.
• Fiecare casa are si cate un insemn: capete de dragon la streasina arata ca acolo a stat un conducator in domeniul prelucrarii metalului, frunzele de stejar indica ca acolo a stat cineva din domeniul mineritului si padurilor. Un stup de albine arata ca acolo a stat un reprezentant al masoneriei Kosmos care se ocupau de banci si casele de ajutor.
• In vremea stapanirii austriece, Oravita a fost un fel de capitala neoficiala a Banatului Montan, atragand diverse etnii in cautarea unui loc de munca. Asa se face ca in zona s-au stabilit cehi, polonezi, germani, evrei, sarbi, aromani. Cu timpul isi fac aparitia asociatiile culturale in cadrul fiecarui grup etnic in parte. Ma tarziu s-au organizat spectacole de teatru, de poezie, muzica, la nivel de amatori insa. Aceste reprezentatii se dadeau in spatii improvizate, in cladirea Tribunalului sau cea a Primariei, orasul neavand inca un teatru.
• Exista Restaurantul Coroana Regelui, unde la miez de noapte, tot cei care au fost la teatru aveau intrarea libera. Toata noaptea fanfara militara canta valsuri vieneze si aveau loc baluri de binefacere. Peste drum de restaurant era Hotelul Coroanei Regelui, unde erau bagate si trasurile. Asa se face ca femeile nu trebuiau decat sa treaca strada de la restaurant la hotel sa se schimbe. Se pare ca doamnele se schimbau de cateva ori pe seara, pentru ca nu puteau fi vazute cu aceeasi tinuata si la teatru si la bal. Astazi hotelul a fost revendicat si transformat in azil de batrani. 

Farmacia Knoblauch

Dupa 1800, farmacistii masoni Knoblauch ajung in Oravita si deschid un lant de farmacii, avand astfel multi potentiali clienti. In traducere, Knoblauch inseamna usturoi, asa ca emblema clanului Knoblauch este trei catei de usturoi, peste care este stilizat un vultur, asta deoarece farmacia se numea „Vulturul Negru”. In 1870 se stia de farmacie si la Viena, de unde erau solicitate medicamente pentru casa imperiala, solul din Oravita avand o calitate mai buna pentru unele plante.

Cum in zona Oravitei au fost adusi oameni care sa lucreze in industria mineritului si a padurilor, pentru a-si asigura un venit constant, se introduce carnetul de sanatate obligatoriu, oamenii platind o taxa la farmacie. In schimbul acestui lucru, farmacistilor li se impun doua conditii. Astfel, ei se obligau sa treaca in fiecare luna pe la fiecare cotizant si le verificau starea de sanatate. A doua conditie era ca nu aveau voie sa ridice preturile medicmentelor fara acordul imparatului. Cum nu aveau cum sa ajunga la Imparat pentru audiente de fiecare data cand ar fi vrut sa mareasca pretul, ce s-au gandit ei? Ca sa nu-si incalce cuvantul, au comandat o casa de marcat din America? Cu ce e ea speciala? Ea are un buton pe care scrie zi si noapte si cu o cheie speciala, dupa ora 19:00, farmacistul putea sa dubleze pretul la medicamente. Cum asa? Ei spuneau nu au dublat pretul la medicamente, doar ca tu platesti serviciul de noapte. Cei mai saraci veneau pana in ora 7 seara. Pe la ora 8 apareau si creme si parfumuri speciale, farmacistul sef era imbracat la patru ace si asta ii atragea pe aristocratii vremii.

Monetaria  

Monetaria sau Banaria s-a infiintat prin decret imperial in 1811. Directorul Monetariei a fost numit Augustin Knoblauch, fiul lui Karl Knoblauch, fondatorul primei farmacii montanistice din spatiul romanesc. Au fost aduse prese hidraulice, instalatii moderne pentru multiplicarea monedelor, in special a celor din arama, resursa explorata la minele din apropiere. Monedele sunt realizate din cupru şi purtau sigla „O”, avand mai multe diviziuni. Monetaria a functionat pana in 1855.

Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”

La 100 de ani de la eliberarea Banatului de sub stapanirea turceasca, imparatul Francisc vrea sa construiasca in Oravita un monument spre aducere aminte, insa personalitatile din zona, mai ales femeile, il conving sa construiasca un teatru. Este construit in stil baroc, o copie fidela a Teatrului Mic din Viena, dar de 6 ori mai mic si cu o capacitate de aproape 200 de locuri. Dupa atatia ani, teatrul este inca in picioare, pe cand originalul a luat foc 1890. Scaunele sunt facute la 1893 in Banatul Sarbesc si toate cele 150 de bucati comandate exista si astazi.

Initial teatrul se numea Burgtheater (teatrul de oras), dar in anii 1950, ministrului de atunci nu i-a mai placut cum suna si s-a hotarat ca teatrul sa poarte numele „Teatrul Vechi Mihai Eminescu”. De ce Mihai Eminescu? Pentru ca poetul a trecut prin Oravita in 1868, unde a fost si sufleor si actor la teatru. Ultima renovare a fost efectuata intre 1994- 1997.

In zona erau stabilite peste 10 etnii si se vorbeau mai multe limbi. Masonii de la Kosmos, care aveau banci si sucursale in intreaga lume, isi permiteau sa gaseasca trupe de teatru care cunosteau mai multe limbi. Asa se face ca la Oravita se intampla un lucru nemaivazut prin alte parti: fiecare act al piesei era interpretat in mai multe limbi, ajungand ca o piesa de teatru sa dureze si cate 6-7 ore. Piesele de teatru aveau loc doar toamna-iarna, prilej bun pentru doamne sa socializeze, sa-si etaleze tinutele achizitionate in vacante si sa afle si ultimele barfe.

Daca spuneam ca un bilet cu trenul costa ceva, ei bine un bilet la teatru facea cam 100 de bilete de tren. Asa ca va dati seama ca aici se intalnea numai lumea buna a orasului. Plus ca biletele se dadeau pe baza de abonament anual. Legenda mai spune ca familiile bogate veneau la teatru cu trei trasuri: in prima trasura stateau parintii, in a doua copiii, guvernantele si cameristele, iar in a treia garderoba doamnelor, asta pentru ca dupa ce socializau la teatru mergeau la bal la Restaurantul Coroana Regelui si evident ca aveau nevoie de mai multe tinute.