Cu furculita prin Italia. Roma si Ariccia

Cand vine vorba de Italia, nu ne planificam vacantele. De obicei asteptam preturi bune la biletele de avion si ne hotaram pe loc daca plecam sau nu. De cele mai multe ori, destinatiile alese sunt Milano si Roma, in mare parte pentru ca acolo avem prieteni si verisori si nu mai trebuie sa ne batem capul si cu cazarea. Singura vacanta planificata mai in detaliu a fost cea de vara trecuta cand am plecat intr-un road trip cu masina pentru 3 saptamani si am reusit sa vizitam vreo 10 orase. Atunci cand biletele de avion costa mai putin decat un plin de masina, profitam din plin si asa am reusit in Martie sa ne surprindem parintii cu un city break la Milano si Venetia. De data asta am gasit o oferta buna catre Roma si, impreuna cu o prietena, am decis ca e cazul sa ne vizitam verisorii din Ostia. Cum prietena calatoare Andreea nu e chiar turistul obisnuit (nu-i place sa stea la cozi sa viziteze obiective turistice, iar multimile de turisti nu sunt deloc pe placul ei) si cum noi mai vizitasem Roma de cateva ori, am preferat sa ne plimbam pe strazi, sa mancam gelato si mancaruri specifice zonei (ce-i drept, am mancat mai multe paste).

Atunci cand ajungem in Italia, prima data mancam gelato. Am incercat diverse sortimente de-a lungul anilor si am hotarat ca preferata noastra e cea de fistic. Intotdeauna cautam gelateriile “artigianale” pentru ca aici gelato este preparat cat mai natural, fara tot felul de siropuri adaugate. Anul trecut insa am descoperit o gelaterie care le intrece pe toate cele artigianale, Cambio Vita, o gelaterie organica si bio, cu cea mai buna gelato mancata vreodata.

Totul este proaspat si natural, cu un gust deosebit. Am incercat gelato cu piersici si pere, si pe langa faptul ca aveau bucatelele de fructe in ele, erau atat de naturale incat nu simteam ca mancam inghetata. Evident ca am incercat-o si pe cea de fistic. Aprope peste tot, gelato cu fistic are culoarea verzulie, insa aici era mai maro (am aflat apoi ca asta e de fapt culoare pe care trebuie sa o aibe inghetata de fistic). Nu cred ca trebuie sa va mai spunem cum a fost, nu? Simteam ca mancam din fistic pisat, atat de puternic era gustul. Daca va planifiati o vacanta la Roma, nu trebuie sa ratati gelateria asta. E adevarat senzationala!

Micul dejun in Italia inseamna “colazione”, adica o cafea si un croissant/ceva de patisserie. In zona Romei, toate produsele de patiserie se numesc “cornetti” iar in Nord (Milano) cereti “brioche”. Platiti mai intai la casa si abia apoi spuneti de care vreti (preferatele noastre sunt cele cu crema de vanilie). Cu cafeaua e mai usor. Uneia dintre noi nu-i place gustul cafelei, asa ca in Italia a descoperit “caffe al ginseng”, o bautura cu extract de ginseng, energizanta si cu un gust ce aduce mai degraba a nuci decat a cafea. Cat despre cappuccino, citisem in nenumarate ghiduri ca nu trebuie sa-l comanzi dupa ora 10 ca altfel localnicii o sa strambe din nas. Uite ca am comandat mereu cappuccino la orice ora am vrut si nimeni nu s-a uitat urat la noi. Ba mai mult, nici italienii nu beau cappuccino doar dimineata (e adevarat, prefera espresso, dar noi n-am putea sa-l bem fara a simti ca facem un mini atac de cord).

Cand vine vorba de pizza si paste, nu ai cum sa nu iubesti Italia. Ca sa fim sincere, mancam pizza doar la verisorii din Ostia, la tratorii si restaurante comandam intotdeauna paste sau risotto (asta pana cand sora calatoare Simy a hotarat sa manance sanatos si nu s-a atins de paste in vacanta asta). Regiunea Romei are cateva feluri de paste faimoase. Aici s-au nascut celebrele Carbonara, evident mult mai bune decat varianta romaneasca pentru ca in Italia nu se fac cu smantana (noi incercam sa gasim prin Bucuresti restaurante care pastreaza varianta originala). Asta e primul fel de mancare care il comandam de obicei.

Tot aici au aparut si L’Amatriciana, paste pe care le gasim si pe la noi prin meniuri. Tot specific Romei sunt pastele Cacio e Pepe, avand o reteta destul de simpla, doar cu branza Pecorino Romano si piper, insa extrem de gustoasa. Ultimele paste specifice Romei descopeite de curand sunt pastele alla Gricia, cu aceleasi ingrediente ca si Carbonara, dar fara ou. Am mai incercat si pastele Boscaiola si evident Lasagna. In Ostia (oras aflat cam la 30 de minute de Roma) gasesti multe paste cu fructe de mare, dar cum noua nu ne plac, am zis pas. Singurul fel de mancare pe care l-am incercat a fost un risotto in sos de creveti, nemaipomenit de bun.

Cum vacanta asta a fost mai mult pentru relaxare si mancare, intr-o duminica am plecat cu verisorii spre Ariccia, special pentru mancarea de aici. Ariccia e un orasel aflat cam la 30 de km de Roma, faimos pentru “porchetta di Ariccia”, o friptura de porc gatita multe ore in cuptor, servita ca atare sau in sandvisuri (ca un fel de street-food). De obicei, atunci cand ne uitam in meniuri, sarim peste antipasti si alegem doar un fel de mancare. In vacanta asta insa am incercat sa comandam peste tot bruschette.

In Ariccia, cum eram destul de multi la masa, ne-au adus aproape toate starterele pe care le aveau in meniu. Asa am mancat bruschette, mozzarella proaspata, vinete si anghinare la cuptor cu ulei de masline, branza scamorza pe gratar cu spanac, porchetta, cateva feluri de salam, prosciutto si carnaciori specifice locului, toate astea inainte de paste. Asta a fost intotdeauna marea noastra problema …daca comanzi antipasti inainte, parca nu mai ai loc si de altceva. Dar cum afara tocmai incepea sa ploua si am ajuns la concluzia ca o sa stam ceva ore la masa, am mancat din toate cate putin, apoi aproape toata lumea si-a comandat paste.

Cam dupa ora 5, toate restaurantele incep sa serveasca “aperitivo”, mici gustari insotite de un pahar de vin sau cocktail. De obicei, preturile incep de la 5 euro si poti servi ce vrei tu de pe platourile expuse. Noi am reusit o singura data sa servim “aperitivo” pentru ca mancam destul de tarziu pranzul si nu mai aveam pofta de nimic dupa…doar de gelato. Nu stim cand o sa fie urmatoarea noastra vacanta in Italia, dar pana atunci incercam sa gasim si in Bucuresti tratorii care sa fie cat mai apropiate de gustul autentic italian (avem cateva pe lista noastra). Daca stiti vreunele, dati-ne de stire.