Mănăstirile pictate din Bucovina
Pentru câteva zile în fiecare an în August, aproape de Sf. Maria, surorile călătoare iși iau familia și redescoperă România. Anul acesta am ales Bucovina pentru că nu mai fusesem niciodată și voiam să vedem care-i treaba cu faimoasele mănăstiri. Noi suntem din Vâlcea și după Moldova se zice că județul Vâlcea are cele mai multe mănăstiri așa că nu suntem așa ușor de impresionat când vine vorba de ele. Dacă încă nu le-ați vizitat pe cele din Vâlcea, Valcea Monahala vă poate fi de folos. Știm că Bucovina are destul de multe mănăstiri care merită văzute, dar cum nu am avut atât de mult timp ne-am făcut o listă cu cele mai importante și faimoase și am plecat la drum.
Mănăstirea Humor a fost prima noastră oprire pentru că am stat în satul Mănastirea Gura Humorului și era cea mai aproape. Mănăstirea a fost construită în anul 1530 de Logofatul Toader Bubuiog. Purtând hramul Adormirea Maicii Domnului, Humor a fost fortificată în 1641 de către Vasile Lupu, care a construit ziduri de jur-împrejur. Biserica are pereții exteriori pictați iar frescele din interior sunt realizate în stilul celorlalte mănăstiri bucovinene, albastrul fiind parcă mai frumos decât cel de la Voroneț.
A urmat Putna care ne-a dezamăgit puțin. Cum are hramul tot de Adormirea Maicii Domnului, toată lumea se pregătea de sărbătoare, pe strada care ducea spre intrarea la mănăstire te simțeai mai degrabă ca la bâlci cu mulțimea de suveniruri, standuri cu mâncare, băuturi și tot felul de jucării, făcând ca totul să pară extrem de comercial și fără nicio legătură cu biserica.
Putna este prima mănăstire ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare, fiind totodată locul în care acesta este înmormântat împreună cu familia lui. Construcția ei a început în anul 1466 și s-a încheiat în 1469, fiind sfințită în 1470. Nu poți să ajungi la Putna și să nu mergi și la chilia lui Daniil Sihastrul, aflată în pădurea din apropiere. Câlugarul Daniil a ales într-un moment al vieții sale să se retragă în sihăstrie pentru a duce o viață închinată Domnului timp de 20 de ani. El a găsit o stâncă în care a cioplit o mică incapere, devenit apoi un loc vizitat de mulți credincioși care veneau să-i ceară sfatul.
Următoarea pe listă a fost Mănăstirea Moldovița, construită în 1532 de către Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, și a fost pictată în anul 1537, atât în interior cât și în exterior, fiind una din 8 mănăstiri din zonă cu fresce pictate pe zidurile exterioare. Unul dintre punctele de atracție al Mănăstirii Moldovița îl constituie pictura exterioară mai ales cea de pe peretele sudic al bisericii care s-a păstrat în bune condiții. Mănăstirea este înscrisă în Patrimoniul cultural UNESCO din 1993, arhitectura îmbinând elemente de artă bizantină și gotică.
A urmat Mănăstirea Sucevița, aflată și ea în Patrimoniul UNESCO, fiind construită tot în stil bizantin și gotic. Atât pereții interiori cât și cei exteriori sunt acoperiti de fresce cuprinzând scene din Vechiul și Noul Testament, datând din 1601, făcând Sucevița una din ultimele mănăstiri construite în stilul acesta. Ne-au impresionat forte mult picturile, destul de violente de altfel, cu oameni decapitați, arși de vii, răstigniți și tot felul de alte scene la fel de explicite, multe dintre ele regăsindu-se și la Moldovița și Voroneț.
Am terminat cu Mănăstirea Voroneț, probabil cea mai cunoscută mănăstire din România datorită faimosului albastru de Voreneț, construită de Ștefan cel Mare în 1488, aflată in Patrimoniul UNESCO. Legenda spune că mănăstirea a fost ctitorită de Ștefan după o vizită la călugărul Daniil Sihastrul în timpul unui moment de criză din timpul războiului cu turcii, care i-a spus să nu predea țara, iar după lupta cu aceștia, să ridice o mănăstire în numele Sfântului Gheorghe. Dar albastrul de Voroneț își păstrează de circa 500 de ani misterul compozitiei…
