Fine living la ATRA Doftana
Daca in articolul trecut v-am povestit despre mancarea traditionala bulgareasca si cea olteneasca, astazi vorbim tot despre mancare, dar trecem la un alt nivel. Weekendul trecut, impreuna cu alti bloggeri iubitori de calatorii si mancare, am fost la ATRA Doftana pentru o zi de relaxare in munti unde am avut parte de o experienta gastronomica pe masura. Auzisem de ceva timp de Atra Doftana si era deja pe lista cu locurile in care am vrea sa mergem, asa ca nu am mai stat pe ganduri.
ATRA Doftana e ascunsa in Valea Doftanei, pe marginea raului Paltinu, inconjurata de munti si multa verdeata. Stiind cum arata din poze, am fost putin surprinse cand am ajuns in parcare si nu am vazut pensiunea. Asta pentru ca are forma de fagure, lucru care conduce la un consum de energie redus si ii ofera si unicitate din punct de vedere arhitectural.
Practic, pensiunea pare a fi “sapata” in pamant, trebuind sa cobori niste trepte pentru a ajunge la nivelul principal. Am facut turul pensiunii si am gasit 9 camere duble, denumite dupa culori, cu un design simplu si minimalist. Ceea ce ne-a atras cel mai mult atentia au fost ferestrele imense si usa din sticla care duce catre propria terasa, unde oaspetii se pot relaxa. Nu stim daca am mai vrea sa plecam daca ne-am trezi in fiecare dimineata cu asemenea priveliste…
Am fost asteptati cu o limonada rece si ne-am facut imediat comozi pe sezlongurile si hamacele cu vedere la lac. Cred ca am petrecut aici minute bune, doar uitandu-ne in jur la natura. O sa incluem ATRA Doftana in topul nostru personal ca locul cu cea mai buna priveliste…daca vreti un loc unde sa uitati de agitatia orasului si sa simtiti cum timpul parca sta in loc, aici e locul perfect. Iar cei mai curajosi pot face o “plimbare” cu caiacul pe rau.
Dar sa trecem la mancare…restaurantul ATRA Doftana isi propune sa ofere o experienta de fine dining chiar in inima naturii, avand o capacitate de aproximativ 50 persoane. Incepand cu iunie 2016, au inceput colaborarea cu Head Chef Alexandru Dumitru, proaspat venit din Napa Valley, California unde a luctrat la Auberge du Soleil, restaurant cotat la o stea michelin. Chef Alex ne-a povestit cum incepe mancarea sa prinda contur pe farfuriile servite la ATRA Doftana.
Incet-incet au inceput sa implementeze conceptul de „farm to table”, adica folosirea de produse proaspete de sezon, procurate de la micii fermieri din zona. Am auzit povestioare amuzante despre incercarile de a localiza producatorii de carne, cat si cele de succes in care au ajutat ca unii producatori sa-si dezvolte micile afaceri.
Ceea ce am apreciat este faptul ca folosesc intotdeauna produse locale proaspete. Din cauza asta, la ATRA Doftana meniul se schimba in fiecare sezon, in functie de ce se gaseste in acea perioada. Vara predomina legumele, fructele si pestele, toamna ciupercile si vanatul, iar iarna produsele conservate de Chef Alex. Am ascultat cu sufletul la gura povestile lui Leontin Alexe, domnul care se ocupa de culesul ciupercilor de prin munti, iar aventurile in care s-a intalnit cu ursi sau serpi veninosi au starnit o groaza de intrebari.
Cand vine vorba de mancare, recunoastem, fine dining nu este primul lucru care ne vine in minte. In Bucuresti preferam locurile mai hipsteresti sau restaurantele italienesti, fine diningul nefiind unul din criteriile dupa care ne alegem locul in care mancam. Asa ca meniul oferit a fost cumva o provocare si un fel de a iesi din zona de confort.
De ce zicem asta? Pentru ca atunci cand eram mici, eram extrem de selective cu ceea ce mancam. Aveam doar cateva feluri de mancare pe care le toleram si nici nu prea voiam sa incercam lucruri noi. Lucrurile s-au mai schimbat intre timp, dar nu putem spune ca suntem genul de persoane care mananca orice. Inca mai avem unele chestii de care nu ne atingem nici in ruptul capului. La unele e vorba de gust, altele de textura, si dupa mai multe incercari esuate am renuntat sa le mai incercam.
Va dati seama ca atunci cand am vazut ca primul fel a fost loboda de gradina cu sfecla rosie gatita in diferite texturi ne-au aparut niste semne de intrebare. In primul rand, loboda nu e ceva ce gasesti des prin meniuri, iar sfecla…experienta noastra cu sfecla n-a fost cea mai buna pana acum. Si sa vezi minune! De la prima inghititura, ne-am indragostit de sfecla. Gatita in doua feluri, la cuptor si in putin otet. Sincer, nu stim care a fost mai buna, ne-a placut la nebunie. Multumim Chef Alex ca ne-ai schimbat parerea despre sfecla!
A urmat pastravul afumat cu gulie, lamaie si stevie. Luate separat, ingredientele pot parea banale, dar modul in care Chef Alex le combina, cat si platingul, te surprind atat prin gust, cat si prin culoare. Si asa s-a intamplat cu majoritatea preparatelor. Ne-a placut la nebunie combinatia de pastrav afumat cu sosul de lamaie.
Am trecut la felul urmator, Consomme din ciuperci salbatice, iar aici am avut o mica problema. Asta pentru ca ciupercile sunt inca pe lista de alimente care nu ne plac, atat ca gust cat si ca textura. Stim, o sa ziceti ca se pot gati in atatea feluri, sunt atat de multe soiuri…am incercat, doar ca papilele noastre gustative se incapataneaza si nu sunt de acord cu ele. Am gustat totusi, am zis ca poate Chef Alex a gasit vreo combinatie miraculoasa, dar tot nu…tot gust de ciupeci avea.
Apoi am trecut la gnocchi cu mazare, spanac si parmezan si ne-a revenit zambetul pe buze. Gnnochi este printre felurile noastre de mancare preferate, asa ca abia asteptam sa gustam. Si nu am fost dezamagite…o explozie de gust si savoare incat am uitat total de ciuperci.
Ultimul fel a fost pieptul de rata cu piure de verdeturi, cartofi noi copti si fasole verde. Cartfofii copti au fost extraordinari, iar pieptul de rata usor afumat. Stiam ca probabil o sa ni se faca somn de la pieptul de rata (ceea ce s-a si intamplat), dar a fost prea bun ca sa mancam cu masura.
A urmat momentul de „relaxare” cu un ceai de izma si cimbrisor, culese tot din imprejurimi. Am intrat putin in bucatarie la Chef Alex in timp ce prepara ceaiul si ne-a mai povestit cateva din peripetiile prin care a trecut la cules de diverse lucruri. Si da, se duce si el sa caute ingrediente proaspete prin munti.
Ne-a asteptat desertul, urda frecata cu macese, fagure de miere si migdale. Un desert atat de simplu incat nu ne-am asteptat la ceva wow. Dar ne-a intrecut cu mult asteptarile. Pe langa faptul ca arata foarte bine, a fost si unul dintre cele mai bune lucruri pe care le-am mancat. „Amarata” asta de urda frecata a intrecut cu mult alte deserturi simandicoase.
Inainte sa plecam, Chef Alex ne-a dus in gradina lui pe care a inceput s-o planteze destul de recent. Inca e in faza de testari, sa vada ce prinde in solul de munte, dar avea deja iesite destul de multe legume.
Am petrecut la ATRA Doftana o zi de relaxare totala, am stat la soare pe sezlonguri si in hamace, ne-am lasat purtate de linistea naturii si apoi am avut parte de o experienta culinara de exceptie. Acum ca am vazut un mic preview cu ce poate sa ofere ATRA, abia asteptam sa revenim!














































