Lisabona dulce. Pastéis de Belem
Nu puteam să ajungem în cartierul Belem fără să încercăm și desertul tradițional al Portugaliei, pastéis de nata. De fiecare dată când ajungem într-o țară nouă, pe lângă mâncărurile tradiționale, ne uitam și la deserturi. Așa că după ce am încercat mai toate variantele de gelato în Italia, vafele din Belgia, croissantele și pain au chocolat-urile din Franța, ne-am bucurat când am aflat că și Portugalia are un fel de desert național. O să găsiți în Lisabona destul de multe patiserii și magazinașe care vând tot felul de dulciuri. Pe lângă minunățiile astea cu cremă, noi am mai încercat un desert mai mult de curiozitate, pentru că avea o formă tare ciudată. Nu ne-a plăcut foarte mult pentru că aveam impresia că mâncăm dintr-o bucată de zahăr. În schimb, pasteis de nata au fost delicioase. Patiseria unde se fac celebrele Pasteis de Belem, Antiga Confeitaria de Belem (cum se numește acum), o găsiți la Rua de Belem 84-92, lângă Mănăstirea Jerónimos. Nu prea aveți cum s-o ratați pentru că mereu este coadă în fața patiseriei (nu vrem să ne imaginăm cât e de lungă în plin sezon turistic). Noi am avut noroc și am gasit și loc înăuntru (sunt vreo 400 de locuri, dar e aglomerat mai tot timpul) și am putut savura și un ceai pe lângă.
Pastéis de nata au fost create în secolul 18 de către călugării de la Mănăstirea Jerónimos din Belem. La acea vreme, bisericile și mănăstirile foloseau cantități mari de albușuri de ou pentru apretarea hainelor și, rămânând cu atâta gălbenuș, îl foloseau la prepararea dulciurilor. După revoluția din 1820, multe mănăstiri din Portugalia riscau să fie închise și, pentru a face un ban în plus, călugării de la Mănăstirea Jerónimos s-au apucat să vândă prăjiturile la o rafinărie de zahăr aflată lângă mănăstire. În 1834 mănăstirea a fost închisă și rețeta secretă a fost vândută rafinăriei, ai cărei proprietari au deschis în anul 1837 Fábrica de Pastéis de Belém, urmașii lor deținând patiseria și astăzi. Tot atunci au obținut și dreptul de folosire a mărcii Pastéis de Belem, astfel că toate celelalte localuri pot folosi doar denumirea de Pastéis de nata. Noi am mâncat și din alte părți pastéis de nata, dar trebuie să recunoaștem că aici au fost mult mai bune. În scurta noastră vizită prin Lisabona, am ajuns aici de două ori și de fiecare dată mini-tartele astea erau crocante și proaspat scoase din cuptor (cele mâncate prin oraș au fost tot timpul reci).
Cu toate că rețeta originală este secretă, am găsit totuși câteva care merită încercate. Cea de aici ni s-a părut cel mai ușor de făcut și abia așteptam s-o încercăm și noi.
Ingrediente
- 1 formă cu spațiu pentru 12 tarte
Aluat:
- 2 cești făină
- ¼ linguriță sare
- 5-7 linguri apă rece
- 2 linguri zahăr
- 10 linguri unt nesărat, la temperatura camerei
Crema:
- 3 linguri făină
- 1 ¼ cești lapte
- 1 1/3 cești zahăr
- 1 baton scorțișoară
- 2/3 ceașcă apă
- Esență de vanilie
- 6 galbenușuri bătute
- Zahăr pudră
- Scorțișoară pudră
Ȋntr-un vas se amestecă faina, sarea și zahărul. Se adaugă untul și se frământă un aluat, adăugând din când în cănd apă. Se mai adaugă puțină făină dacă este necesar; se obține un aluat, se învelește într-o folie de plastic și se lasă la frigider cel puțin o oră.
Pe o suprafață presărată cu făină se rulează jumătate din aluat, se taie 6 bucăți, rezultând astfel 6 cercuri. Se procedează la fel și cu cealaltă jumătate de aluat. Se pun cele 12 bucăți rezultate în forma de tarte, se înmoaie degetele în apă și se modelează aluatul, astfel încât fiecare tartă să fie plată la fund și să acopere pereții formei, ridicând aluatul puțin deasupra formei. Se lasă 5 minute la frigider.
Se incălzește cuptorul la 290 C.
Crema:
Ȋntr-un bol se amestecă făina cu ¼ ceașcă de lapte, amestecând bine, pentru a nu face cocoloașe. Se lasă deoparte.
Ȋntr-o crăticioară se pun pe foc apa și zahărul, până încep să fiarbă. Ȋntr-o altă crăticioară, se încălzește ceașca de lapte care a mai rămas (nu trebuie să fiarbă), se amestecă laptele fierbinte cu amestecul cu faina. Se toarnă câte puțin din siropul de zahăr peste amestecul cu lapte, amestecând energic. Se încorporează gălbenușurile. Se lasă crema deoparte până când devine călduță.
Se pune crema, acoperind ¾ din fiecare tarta. Se dau la cuptor 8-9 minute, până când marginile aluatului devin maronii. Se lasă tartele la răcit în forme, se scot și se pudrează cu scorțișoară și zahăr pudră.



































aprilie 13, 2016 at 1:28 pm
O testez si va chem sa va dati cu parerea! 🙂