Fortareata Belogradchik

Fortareata Belogradchik, cunoscuta si sub numele de Kaleto („fortareata”, de la turcescul “kale”) este situata in Nordul Muntilor Balcani, fiind cea mai importanta atractie turistica a regiunii. Fortareata se afla la poalele Masivului Belogradchik si a fost constuita in munte, facand-o practic inaccesibila, deoarece cele doua laturi ale sale erau inconjurate de stanci, unele dintre ele ajungand la o inaltime de 200 metri.

O fortareata a existat aici inca de pe timpul Imeriului Roman. Intre secolele 1-3, romanii au costruit drumuri printre noile provincii aale imperiului in Peninsula Balcanica, cat si fortarete care sa le apere. Rolul Fortaretei Belogradchik era acela de a controla drumul. Partea cea mai inalta a fortaretei, cunoscuta ca si Citadela, a fost construita cu ajutorul rocilor care aveau rol si de protectie naturala.

Initial, Fortareata Belogradchik a avut un rol de supraveghere, nu si unul de aparare. Apoi, fortareata a fost extinsa de catre bulgari. Importanta sa a crescut o data cu separarea Regatului Vidin, care icludea teritoriile din Nord-Vestul Bulgariei, parti din Estul Serbiei si Sud-Estul Romaniei.

Fortareata Belogradchik, denumita Belgrad la acele vremuri, a fost printre ultimele fortarete cucerite de catre turci la sfarsitul secolului 14. Din cauza haiducilor si a revoltelor din zona, a fost pusa o garnizoana care a contribuit la apararea teritoriilor in Vestul tarii si la inabusirea revoltelor.

In 1850, Fortareata Belogradchik a jucat un rol important in oprirea revoltelor de catre otomani, fiind locul unde activistii capturati erau decapitati. Dupa ce rebelii au fost inlaturati, oamenii cei ai importanti ai orasului erau scosi afara din fortareata printr-un tunel, numai ca sa fie imediat decapitati. In locul in care aveau loc executiile a fost construit un monument in memoria acelor oameni.

In secolul 19 au fost aduse schimbari importante Fortaretei Belogradchik, schimbari tipice castelelor Otomane ale acelor vremuri. De asemenea au fost folosite elemente europene fortaretei, datorita inginerilor francezi si italieni care au luat parte la expansiune. Fortareata Belogradchik a fost folosita in scopuri militare pana in secolul 19, ultima data fiind folosita in timpul razboiului Sarbo-Bulgar din 1885.

Fortareata Belogradchik este astazi una dintre cele mai bine pastrate fortarete care alaturi de Rocile Belogradchik constituie principala atractie istorica si culturala a orasului Belogradchik. Intre timp, ea a fost restaurata si aranjata ca un muzeu in aer liber.

Noi am ajuns pe la ora 6 seara la Fortareata Belogradchik si am fost informati ca trebuie sa iesim cu 15 minute inainte de ora 8. Am zis ca nu-i problema, avem timp suficient. Numai ca n-a fost chiar asa. Fortareata Belogradchik nu pare atat de mare, numai ca ai de urcat si de explorat. Iar faptul ca urci practic pe munte ingreuneaza putin situatia. In plus, de cum ajungi si dai cu ochii de stancile si canionul din jur, pur si simplu trebuie sa te opresti si sa admiri privelistea. Sincer, a fost unul dintre cele mai frumoase peisaje pe care le-am vazut.

Am escaladat rocile cum am putut, am descoperit coltisoare care ofera o alta priveliste asupra canionului, rocilor sau orasului si ne-am oprit sa facem milioane de poze. Si uite asa ne-am dat seama ca au trecut aproape doua ore si trebuia sa ne intoarcem. Daca ajungeti vreodata prin zona aceasta, trebuie neaparat sa va opriti sa vedeti Fortareata Belogradchik si rocile. Se spune ca sunt unice in Europa si sigur nu o sa regretati. Noi ne-am indragostit!